Daca nu mergi la psihiatru nu inseamna ca esti normal.
Daca mergi la psihiatru nu inseamna ca esti "nebun".
Terapie prin zbor liber - Viziune personala
Terapiile pentru tulburari psihice ar putea fi impartite in dionisiace (suprastimularea unor simturi, terapii prin hipnoza, terapia catarctica prin arta – art terapia si cea prin placere – meloterapia personalizata, hobby) si apolinice (psihoterapia cognitiv-comportamentala).
Cronologic, primele tentative au fost nespecifice, cantitative, de resetare prin suprastimulare sau substimulare (dusuri reci, imersia in apa calda, terapia electro convulsivanta, coma hipoglimica indusa, fototerapia).
In schimb, terapia medicamentoasa tinteste din ce in ce mai specific mecanismele interne de functionare ale circuitelor neuronale, la fel ca un program in assembler.
Amfetamina (psihostimulantul reprezentativ) a fost sintetizata de Lazar Edeleanu in 1887. A fost administrata soldatilor in cel de-al 2-lea razboi mondial. A fost prima substanta folosita ca antidepresiv in SUA.
Dezavantajele erau cresterea rapida a tolerantei, dependenta fizica si sevrajul la intreruperea administrarii. In doze mici, are ca efecte: euforie, atentie crescuta, energie crescuta, idei delirante de grandoare (omnipotenta, invincibilitate), stare de alerta, apetit sexual crescut, nevoie scazuta de somn si scaderea apetitului alimentar.
Parapantismul, cea mai directa, pura si simpla forma de zbor reuseste sa ofere multe dintre efectele descrise mai sus. In cazul zborului in tandem, riscul real e extrem de mic, iar riscul perceput de pasager e mare. E un sport extrem doar ca intensitate a trairii, nu si a riscului. Senzatia riscului aparent pentru pasager descarca adrenalina si endorfine, iar depasirea cu succes a situatiei activeaza circuitul recompensei, cu eliberare crescuta de dopamina, noradrenalina. Spre deosebire de alte sporturi asemanatoare, parapantismul ofera o serenitate a plutirii, o detasare de pamant – la propriu si la figurat, o adevarata ataraxie, si/sau o stare de hipervigilenta in functie de stabilitatea atmosferei in care se zboara. Astfel, are loc o alternanta intre euforia pasiva (opioida) si euforia activa (amfetaminica).
Zborul cu parapanta implica senzatii percepute cu toate simturile in afara gustului (desi se prinde repede gustul zborului), fiind astfel o experienta deosebit de intensa. Senzatia zborului e traita in cel mai pur mod posibil. Are un efect rapid antidepresiv in comparatie cu antidepresivele actuale care isi incep efectul dupa 2 saptamani. Un alt avantaj ar fi faptul ca e o experienta sportiva, poetica si spirituala, nu doar pur chimica. E o forma de terapie dionisiaca (prin suprastimularea bruta a simturilor) si totodata apolinica (zborul ca expresie a imaginatiei si ratiunii).
Psyche, cea mai frumoasa muritoare conform mitologiei grecesti, era reprezentata ca fluture. Psyche – suflet, suflare de viata. Respiratia – dovada cea mai vizibila a vietii – e o miscare a aerului. Zborul cu parapanta e o miscare printr-un aer miscator, o forma superioara de respiratie. Se pare ca vindecarea sufletului (psihiatria) si zborul liber au o radacina comuna.